Partea a 8-a CONSTIINTA SI CONSTIENTA

“Eşti viu numai în măsura în care esti conştient. Conştienţa este diferenţa dintre moarte şi viaţă. Nu esti viu doar pentru că respiri, nu eşti viu doar pentru că îţi bate inima.

Singurul lucru care trebuie învăţat este atenţia. Urmăreşte! Fii atent! Urmăreşte orice gest pe care îl faci. Urmăreste orice gând care îţi trece prin minte. Urmăreste orice dorinţă care pune stăpânire pe tine. Urmăreşte chiar şi gesturile mărunte cum sunt mersul, vorbitul, mâncatul, spălatul, urmăreşte continuu, fii atent la tot.

Ţine minte un lucru: când îţi aminteşti că ai uitat să fii atent, nu te întrista, nu te căi; altfel iarăşi iroseşti timpul.”

OSHO

Toate acţiunile Oamenilor apar ca efecte ale convingerilor sau ca efecte ale constrângerilor şi pot fi conştiente sau inconştiente.

Modul inconştient de manifestare a oamenilor depinde de natura cauzei care îl determină: interioară sau exterioară:

-    În primul caz (cauza interioară), din motive care ţin sau nu de persoana în cauză, aceasta ajunge să sufere de o îmbolnăvire psihică ce o poate îndepărta, mai mult sau mai puţin, de pragul care marchează limita manifestărilor conştiente;

-    În al doilea caz (cauza exterioară), fără să fie vorba de o cauză psihică, oamenii pot fi determinaţi să acţioneze inconştient, privind prin prisma înţelegerii de către aceştia a semnificaţiei şi motivaţiei reale a manifestărilor lor, chiar dacă în momentul acţiunii au sentimentul că sunt deplin conştienţi.

Această situaţie este caracteristică fenomenelor de Manipulare Sugestivă a Conştiinţelor.

Folosind anumite metode şi practici îndelung experimentate, diverşi indivizi interesaţi pot determina uneori mase uriaşe de oameni să acţioneze cu convingere în sensul realizării unor interese al căror inţeles real pe moment le scapă.

În lipsa Conştienţei, atât simţirea cât şi gândirea pot fi înşelatoare, periculoase, pentru că atunci simţurile şi gândurile pot fi manipulate foarte uşor.

Mecanismul Manipulării Sugestive este în principiu foarte simplu: în mod premeditat să acţionezi astfel încât să formezi şi să întăreşti anumite Convingeri şi Credinţe oamenilor pe care vrei să-i manipulezi.

Odată scopul atins, după ce se „trezesc”, în general oamenii nu mai pot schimba mare lucru. Ce-i făcut e bun făcut!...

Modul conştient de manifestare al oamenilor are la bază înţelegerea motivaţiei reale, vazută prin prisma propriilor interese, care justifică raţional o anumită acţiune.

Nu poţi avea un mod Conştient de manifestare decât dacă formarea şi manifestarea Conştiinţei ce stă la baza acţiunilor tale se realizează prin Discernământ Conştient.

Atenţie însă!...

Conştienţa nu este acelaşi lucru cu Conştiinţa. Conştienţa este o stare, este puntea de trecere de la  Realitate la Conştiinţă şi invers!

În vreme ce Conştienţa este doar o stare, Conştiinţa este Credinţă şi Convingere.

Conştienţa, de multe ori numită şi Vigilenţă, presupune o atenţie permanent antrenată, un nivel de cultură şi de informare cât mai ridicat precum şi capacitatea şi obişnuinţa de a gândi independent.

La naştere nu avem nici o Conştiinţă. Avem doar Instincte. O Conştiinţă, orice Conştiinţă, este ceva ce se formează şi se manifestă numai în stare Conştientă. Fără Conştienţă nu există Conştiinţă!

Credinţa este simţire, simţirea acceptării unei stări de lucruri;

Convingerea este gând, gândul acceptării unei stări de lucruri;

Conştienţa este stare, starea în care simţim şi gândim independent.

Gândirea presupune gânduri exprimate prin cuvinte;

Simţirea presupune simţăminte exprimate prin emoţii.

Aţi încercat vreodată să gândiţi în emoţii? Aţi încercat vreodată să simţiţi prin cuvinte? Oare de câte ori nu v-aţi confruntat cu situaţia că nu aţi putut reda în cuvinte emoţia trăită? Asta e: gândim în cuvinte şi simţim în emoţii. La fel şi comunicam unii cu alţii. Aceste stări de lucruri nu se amestecă.

Simţirea este atributul intuiţiei conştientizate.

Gândirea este atributul raţiunii  conştientizate.

Numai prin simţire conştientizată putem ajunge la Credintă.

Numai prin gândire conştientizată putem ajunge la Convingere

Numai împreună, simţirea conştientizată şi găndirea conştientizată definesc un Om Conştient.

Definim Conştientizare procesul intelectual prin care, antrenând întregul sistem al activitaţilor psihice, atât în ceea ce priveste procesele senzoriale, primare, cât şi cele intelectuale, secundare, omul întelege sau decodifică informaţiile primite din lumea exterioară sau interioară.

Definim un Om Conştient ca fiind acela care îşi dă seama de realitatea înconjuratoare, care conştientizează posibilitaţile sale şi rolul ce-i revine în societate, care realizează scopuri dinainte stabilite, care acţionează pe baza cunoaşterii legilor obiective ale vietii sociale şi îşi dă seama de consecinţele sociale ale acţiunilor sale.

Am afirmat, nu cu mult înainte, că Discernământul Conştient este acea calitate umană prin care se materializează capacitatea de a gândi şi simţi independent, de a avea permanent Conştienţa trează, de a sesiza, analiza, întelege, filtra, accepta, numai ceea ce ni se potriveste şi, abia după acestea toate de a acţiona adecvat.

Un Om Conştient este deci acela care are capabilitatea de a avea Discernământ Conştient (aşa numitul “liber arbitru”) şi de a-şi putea forma şi modela Conştiinţe.

Ca Oameni Conştienţi, avem atât capacitatea de a Conştientiza existenţa tuturor Conştiintelor pe care le avem cât şi capacitatea de a alege, prin Discernământ Conştient, formele de manifestare ale acestora, filtrate prin propria noastră Conştiinţă de Sine.

Iată, în continuare, un exemplu de folosire a Discernământului Conştient.

Suntem ceea ce suntem datorită gândurilor noastre doar în măsura în care aceste gânduri s-au transformat în Conştiinţe, îmbrăcându-se în haina Credinţei şi a Convingerii.  

Si gândurile, ca şi lucrurile sau cuvintele, au importanţa pe care le-o dăm!...

Puterea Gândului vine din capacitatea sa de a forma şi modela Conştiinţe însă nu orice gând are puterea de a forma şi modela Conştiinţe. Puterea despre care vorbesc este de fapt puterea emoţiei ce însoţeşte acele gânduri, şi este bine să ştim că puterea pe care o pot avea gândurile asupra noastră  depinde numai şi numai de noi.

“Una din legile fundamentale ale mentalului este următoarea: subconştientul este în permanenţă sensibil la diferite sugestii, fie că ele provin direct de la subiectul în cauză, ori din exteriorul lui. Mentalul conştient este “cel care veghează”, principala sa atribuţie trebuind să fie aceea de a proteja subconştientul împotriva falselor impresii.” – Joseph Murphy.

Între puterea (intensitatea) emoţiei asociate unui gând şi importanţa pe care o acordăm gândului respectiv există o strânsă legătură: cu cât considerăm un gând mai important, cu atât emoţia generată de acest gând va fi mai puternicâ.

Prin Discenămant Conştient însă, vom avea întotdeauna controlul importanţei pe care considerăm că trebuie să o acordăm unui gând, controlând astfel, de fapt, intensitatea emoţiei pe care acel gând o va genera.

Ne vom oferi astfel calea prin care, fie ne putem apăra, fie ne putem folosi de gândurile noastre. Purtăm cu adevărat răspunderea asupra felului în care ne influentează gândurile noastre, deoarece nici un gând, în sine, nu este puternic. Doar noi suntem cei care dăm putere gândurilor noastre.

“Nici o sugestie nu poate pătrunde în subconştient fără ca ea sa fie mai întâi acceptată în mod conştient. Autosugestia reprezintă sugestia adresată de cineva lui însuşi, cu un anumit scop specific şi bine definit. Putem folosi autosugestia pentru a învinge orice teamă sau orice rău.

Puterea sugestiei a jucat întotdeauna un rol important în viaţa şi în modul de a gândi al oamenilor, în toate colţurile lumii. În multe ţări, sugestia reprezintă pilonul central, factorul esenţial pe care se sprijină religia.

Sugestia poate fi folosită pentru obţinerea controlului individual, dar poate fi utilizată şi pentru a comanda şi controla pe alţii care, de cele mai multe ori, ignoră toate legile mentalului. În forma sa constructivă, sugestia este minunată, dar sub aspectul său negativ, ea poate deveni una dintre cele mai puternice forţe distructive, generând mizeria, eşecul în viaţă, suferinţa, boala şi dezastrele de orice fel.

 Sugestiile altora nu au absolut nici o putere prin ele însele, ci doar dacă dumneavoastră le primiţi şi sunteţi dispuşi să le acordaţi vreo importanţă. Ele au nevoie de consimţământul mental, au nevoie să fie întreţinute. Dacă sunteţi receptiv la anumite sugestii, atunci se poate spune că le puneţi la dispozitie întreaga voastră fiinţă. Amintiţivă faptul că aveţi mereu posibilitatea de a alege.” – Joseph Murphy.

Cu scuzele de rigoare, pentru că “m-am lăsat furat de gânduri”, vă rog să-mi permiteti să revin acum la tema acestei părţi a cărţii, relaţia dintre Conştienţă şi Conştiinţă.

Suntem cu atât mai maturizaţi ca Oameni Conştienţi cu cât timpul petrecut în stare de Conştienţă depăşeşte ca durată timpul petrecut în stare de Inconştienţă.

Numesc stare de Inconştienţă nu starea de somn natural ci acea stare marcată de lipsă de atenţie, de vigilenţă, de trezie.

“Trezia este calea spre viaţă, spune Buddha. Fii tot mai treaz şi vei fi tot mai viu. Iar viaţa este Dumnezeu – nu există nici un alt Dumnezeu. De aceea Buddha vorbeste despre viaţă şi conştientizare. Viaţa este ţelul, iar conştientizarea este metoda, tehnica prin care se atinge acel tel.” - OSHO

Atât procesul de formare cât şi cel de manifestare a Conştiinţelor poate avea loc doar în stare de Conştienţă. Numai existenţa stării de Conştienţă permite formarea, acceptarea cu convingere şi asimilarea Conştientă a unei Credinţe în legătură cu un anumit lucru, cu alte cuvinte formarea sau manifestarea unei Conştiinţe.

Există însă două forme (nivele) de Conştienţă.

Primul nivel este acela de care am vorbit mai sus, despre care de regulă se vorbeşte, şi care reprezintă nivelul de bază, obişnuit, al Conştienţei, nivel ce presupune: atenţie, vigilenţă, trezie.

Aflaţi la acest nivel de Conştienţă, ne putem forma Conştiinţe şi suntem capabili de a acţiona Conştient, dar rămânem supuşi riscului manipulării sugestive.

Chiar dacă am facut legătura între Realitate şi Conştiinţă, nu suntem totuşi decât niste învăţăcei pe drumul maturizării Conştienţei, al dobândirii acelei Conştienţe care deschide calea spre puterea de a deveni proprii noştri stăpâni, făuritorii propriului nostru destin, a propriei noastre sănătăţi, a propriei noastre şanse de a fi fericiţi, a libertăţii noastre.

Aşa cum am mai arătat, există şi se manifestă întotdeauna acea Lege Fundamentală, atât a Marelui Univers cât şi a Universului născut prin Om, care afirmă că acumulărilor cantitative le succed salturile calitative.

Despre aceasta Lege, aplicată evoluţiei Conştienţei, nu pot decât să las înţelepţii să vorbească!...

OSHO, în “Conştientizarea, cheia pentru a trăi în armonie”, descrie cum nu se poate mai bine şi mai frumos atât nivelul de bază al Conştienţei cât şi trecerea la nivelul superior, astfel:

“Mişcă-te în viaţă rămânând permanent atent. În nenumărate rânduri vei uita să fii atent. Nu te amărâ din cauza asta, e firesc. Căci timp de milioane de vieţi n-ai încercat niciodată să fii atent, aşa că e natural să continui să uiţi iar şi iar. Din clipa în care îţi aduci aminte, fii iarăşi atent, urmăreşte.

Iar atunci când urmăreşti, când eşti atent, apare claritatea, limpezimea. De ce apare limpezimea din atenţie? Pentru că, cu cât eşti mai atent, cu atât graba ta încetineşte. Nu mai eşti repezit, devii mai graţios. Atunci când eşti atent, mintea ta pălăvrăgeşte mai puţin, pentru că energia care a devenit pălăvrăgeală se transformă şi devine atenţie – e aceeaşi energie. Acum, din ce în ce mai multă energie se transformă în atenţie şi mintea nu-şi va mai primi hrana. Gândurile tale se vor subţia, vor pierde din greutate, vor slăbi încetul cu încetul, vor începe să moară. Şi atunci cănd gândurile încep să moară, apare claritatea, limpezimea. Acum mintea devine o oglindă.“

Şi ştim cu toţii ce face o oglindă: te ajută să te vezi !

Acest moment, în care “te vezi” pentru prima dată în “oglindă”, marchează o schimbare ireversibilă în viaţa ta.

Până în acest moment nu ai facut decât să devii din ce în ce mai Conştient de Realitate. Din acest moment însă ai reuşit să “te vezi” pe tine, ai reuşit să devii Conştient de faptul că eşti Conştient.

Din acest moment, drumul spre libertate şi independenţă personală este deschis şi depinde numai de tine cum îl întreţii!...

Am spus deja că orice Om, la un oarecare moment al vieţii lui, posedă nu doar una ci mai multe Conştiinţe. De fapt, câte Credinţe atâtea Conştiinţe!

Din mulţimea de Conştiinţe pe care şi le pot forma oamenii, doar una singură există, fără excepţie, la fiecare om viu şi conştient. Aceasta este Conştiinţa de Sine.

Importanţa deosebită pe care o are Conştiinţa de Sine se datorează faptului că felul în care sunt manifestate în exterior fiecare dintre Conştiinţele pe care un om le posedă, într-o oarecare etapă a vieţii lui, depinde de nivelul de evoluţie al Conştiinţei sale de Sine, definindu-l pentru acea etapă a vieţii lui.

Credem şi ne place să ne spunem că suntem Oameni dar câţi dintre noi ştiu oare cu adevărat cine sunt şi ce înseamnă aceasta? 

Fiecare om trăieşte dezvoltându-şi în permanenţă propria lui filozofie despre viaţă, o filozofie creată în parte de el, în parte preluată de la alţii.

În general, o filozofie de viaţă reprezintă o suma de concepte despre viaţă , un mod de a gândi despre viaţă, un mod de a gândi şi trăi în viaţă, un cumul de Percepţii, Credinţe şi Convingeri.

Practic, filozofia de viaţă a fiecăruia dintre noi este rezultatul manifestării nevoii conştientizate de a trăi.

Cu toate acestea, suntem totuşi, încă, majoritatea dintre noi, nişte copii care, de cele mai multe ori, ajung să moară fără să ştie de ce au trăit!...

…Cum oare ar trebui să trăim pentru ca în timpul şi mai ales spre sfârşitul vieţii să putem simţi unul dintre cele mai minunate sentimente – împăcarea?”